For those who are fascinated by historical ethnic aspects of settlements.
Printable View
For those who are fascinated by historical ethnic aspects of settlements.
Tinutul Orhei 1820
Source
https://i.ibb.co/K7tcykj/1820-Orhei.jpg
Этнографическая карта сельского населения Бессарабии - 1907
There are 3 horizontal white lines that partially block some data. So if someone has the undamaged version, then please post it here.
https://i.ibb.co/dJDJxLr/1897-Bessar...bessarabia.jpg
Repartition des nationalites dans les pays ou dominent les Roumains, 1919
https://i.ibb.co/RNggVzy/1919.jpg
Not a map, but these statements explain where the Bulgarians/Gagauzes in Moldova came from. And those who settled here seem to not have come from Northeast Bulgaria, as I used to believe. Those from the North come from the West actually, Vidin and surrounds, are said to have gone to Crimea, Novorossiya and further East like Primorsky Krai. Those in Southern Moldova/Budjak predominantly originate from the Southeast: Sliven, Yambol mostly and a few from Bourgas.
https://i.imgur.com/uGs9VeH.png
3k from Southeast Bulgaria between 1801-1806
140-150k from provinces of Sliven and Yambol in Southeast Bulgaria 1829-1830
"În procesul de colonizare a Basarabiei, a guberniilor Herson şi Taurida în sec. al XIX-lea cu colonişti transdanubieni, în special bulgari, pot fi determinate, convenţional, mai multe etape:
1801-1806 – când peste 3 mii de colonişti din partea de sud a litoralului Mării Negre al Bulgariei (s. Grammatikovo (Burgas), Malko Târnova (Burgas), Adrianopol (Edirne) etc.) se îndreaptă spre Crimeea şi Moldova unde fondează primele sate bulgăreşti (Starâi Krâm, Kişlav, Balta Ciokrak ş.a.).
1829-1830 – strămutarea coloniştilor transdanubieni după războiul ruso-turc din 1828-1829. În această perioadă are loc cea mai masivă strămutare a bulgarilor (cca 140-150 de mii) în Rusia (în Basarabia şi Crimeea) din ţinuturile bulgare Sliven şi Iambol."
Source: Valentin Tomulet, Basarabia in Epoca Moderna (1812-1918)
^^^
Their settlements
Regulamentul stabilea şi districtele care erau instituite în Basarabia pentru aşezarea bulgarilor şi a altor colonişti transdanubieni.
Potrivit Regulamentului, erau formate 4 circumscripţii:
- Circumscripţia Prut (satele: Colibaş, Brânza, Văleni, Slobozia, Bubueşti sau Sirieni, Chisliţa, Vadu Boului, Gurguleşti, Mândreşti, Anadol, Frecăţei, Bujor, Cişmichioi, Vulcăneşti).
Această circumscripţie era amplasată între râurile Prut, Valul lui Traian inferior, râurile şi lacurile Cahul şi Dunăre.- Circumscripţia Cahul (satele: Cartal, Satul Nou, Barta, Caragaş, Bugeac, Nekrasov, Itulia, Hagi Abdula, Curci, Împuţita, Bulboaca).
Această circumscripţie era localizată între lacurile Ialpug şi Cahul, râul Cahul şi Valul lui Traian inferior şi râul Dunărea.- Circumscripţia Ismail (satele: Taraclia, Tatar-Copceac, Kubei, Satalâc-Hagi, Cairaclia, Bolgrad (Tabak), Caraciuc, Cişme Văruit, Babele, Dolukioi, Taşbunar, Ciişia, Erdec-Burnu cu cătunul Şechirli-Citai).
Hotarele acestui district sunt determinate de lacul Ialpuhoi, în cursul superior, până la vărsarea râului Lunga, râul Lunga, în cursul superior, până la satul Taraclia şi de la acest sat, pe linie dreaptă, până la râul Catlabug şi, pe acest râu, în cursul inferior, până la scurgerea lui în lacul cu acelaşi nume.- Circumscripţia Bugeac (satele: Traian, Valea Perjei, Cot Chitai, Lunga, Gaidar, Baurci, Cazaiaclia, Beş-Alma, Congaz, Cioc-Maidan, Chirsova, Beşghioz, Comrat, Djoltai Avdarma, Chiriet, Dizghinje, Enichioi).
Hotarul acestui district începe de la scurgerea râului Lunga în Ialpug în cursul superior al acestuia după satul Dizghinje, cât va fi necesar de la acest punct către cursul superior al râului Lunga şi până la hotarele cu coloniile germane, acestea urmând până la cursul superior al râuşorului Taşlâk, pe acest râuşor în cursul inferior şi ocolind satul Enichioi peste lacul Chitai până la Catlabug paralel cu Valul lui Traian
Judetul Tiraspol, 1920
https://scontent-lhr8-2.xx.fbcdn.net...d0&oe=60244562
Valea Nistrului de Jos (From around Bender/Tighina along the Dniester down to the estuary in the Black Sea)
https://i.ibb.co/3ThjTmJ/image.png
1827 (Russian source)
https://i.ibb.co/bg4z0Zg/image.png
1937 (Romanian source)
https://i.ibb.co/WV7mnmz/image.png
https://i.ibb.co/FhtQXWW/image.png
1907 (Russian source; area within the red selection)
https://i.ibb.co/r7Z0BVG/1907-Moldova-Sud.png
2004 (Official census; area within the red selection)
https://i.ibb.co/7gBL80S/2004-Recensamant.png
2014 (Official census)
https://i.ibb.co/7Y12H7M/image.png
Românii sunt singurul popor care a locuit în aceste sate neîntrerupt, de pe timpul lui Alexandru cel Bun până în zilele noastre, în tot timpul stăpânirii turceşti şi tătăreşti (1484—1807) asupra Tighinei şi Cetăţii Albe, precum şi asupra Bugeacului, Românii nu şi-au părăsit satele lor de pe Valea Nistrului. Celelalte popoare conlocuitoare s'au infiltrat numai după ce au fost isgoniţi Turcii din cele două cetăţi şi Tătarii din Bugeac, iar pământurile — rămase libere în urma lor — au fost declarate « pământuri împărăteşti » (cazennâe zemli) ). Se pare că până în acest timp satele româneşti şi-au păstrat o oarecare autonomie, iar stabilirea străinilor în ele se făcea numai cu învoirea obştiilor săteşti): « înainte iara numa Moldoveni în sat. Dacă vine on Rus di univa şî să 'mpăca cu obştea, cu nărodu, sî făse shod. Dacî vre obştea sa-l priniascî, apui al prilié (Informator: Irimia Vitori, 99, Copanca).
Ruşii s'au aşezat în diferite rânduri; fugeau din Rusia pentru a scăpa de robie şi de armată ) .Unele secte, cum sunt « staroobreadţî » (Ruşi Lipoveni) de pildă, s'au refugiat din cauza persecuţiilor religioase. în alte sate, Ruşii au fost aduşi ca lucrători pe moşiile boiereşti sau colonişti pe « pământurile împărăteşti ».
Cea din urmă aşezare de popoare slave în aceste sate s'a făcut după anul 1864, când s'a întemeiat mănăstirea Chiţcani sau Noul Neamţ. Pe moşiile acestei mănăstiri s'au stabilit foarte mulţi Ruşi (Ruşi Lipoveni şi Ucrainieni), la început ca arendaşi pe termen lung şi — după reforma agrară din 1918 — ca proprietari definitivi. înstrăinarea satelor Chiţcani şi Copanca s'a început din acest timp.
Din « însemnările istorice » asupra satului Tudora, aflăm foarte importante date privitoare la timpul când au început să se strecoare mai intens Ruşii în acest ţinut: «scriptele bisericeşti nu arată, până la anul 1836, altă populaţie decât cea românească. Din acest an se observă mă rirea populaţiei cu refugiaţi din Podolia şi Volynia şi anume: Maloroşi de o parte şi Moldoveni din satul Bahmut de altă parte, fugiţi de subt jugul boierilor, găsind în Bugeac o patrie nouă. L a 1839 sunt înscrişi printre parohieni şi familii de maloroşi ca: Buraciov, Mişurencu, Şevcenco şi alţii » *).
în acest ţinut s'a petrecut, în cursul sec. XIX, un proces de stratificare etnică a populaţiei româneşti. La nucleul care a suportat stăpânirea turcească şi tătărească timp de trei veacuri, s'au adăugat, în cursul sec. XIX, straturi nouă de populaţie românească, fie coborîte din Codrii Centrali ai Basarabiei, fie fugite delŕ robie sau de armată din Rusia.
Raporturile etnice între Români şi Ruşi. Dintre popoarele care conlocuesc cu Românii în satele de pe Valea Nistrului-de-Jos, mai numeroşi sunt Ruşii şi Ucrainienii. în Chiţcani şi Leuntea predomină elementul slav, în celelalte sate majoritatea o formează Românii. Oricât s'ar deosebi structura sufletească a unui popor de aceea a altui popor, există totuşi ceva comun în manifestările lor, care contribue mult la o apropiere sau la o asimilare etnică.
Căile cele mai potrivite pentru amestecul dintre popoare sunt căsă toriile mixte. Românii şi Ucrainienii, având aceeaşi religie ortodoxă, căsătoriile între ei se fac fără niciun obstacol. Se cunosc, totuşi, destul de numeroase cazuri de căsătorii mixte şi între Români şi Ruşi lipoveni, care, după cum ştim, sunt sectanţi. A m vizitat mai multe familii provenite din căsătorii mixte şi peste tot mama este aceea care imprimă caracterul etnic al familiei în sensul românismului sau al slavismului.
în familia lui Pavel Stog din Chiţcani, tatăl e român după ambii părinţi, soţia însă e ucrainiancă şi, cu toate că e în vârstă de 55 de ani, nu ştie decât foarte puţin româneşte. în familie vorbesc numai în dialectul ucrainian.
Ana Băltean de 58 de ani, româncă din satul Copanca, şi măritată după un Ucrainian în Leuntea, vorbeşte curent două limbi: româneşte şi ucraineşte. Are şapte copii (cinci căsătoriţi). Pe trei fete le-a măritat în Leuntea, după Ucrainieni. Cu aceşti gineri vorbeşte numai ucraineşte. O a treia fată şi-a măritat-o în Copanca, cu un Român; când se duce în acest sat, vorbeşte numai româneşte. în familie vorbesc toţi româneşte şi ruseşte.
Nu numai în sânul familiilor mixte se vorbeşte în două limbi, ci sate întregi, unde Ruşii formează majoritatea, vorbesc curent două limbi. în Chiţcani, unde conlocuesc trei popoare, se vorbeşte româneşte, ucraineşte şi ruseşte (dialectul Ruşilor lipoveni). în satele unde Ruşii sunt în minoritate, dintre Români numai bărbaţii vorbesc ruseşte.
Hramul Mănăstirii Chiţcani, hramurile bisericilor, moşiile unde îşi găsesc de lucru cei săraci, prezintă de asemeni numeroase ocazii de întâlnire între Români şi Ruşi. Petrecerile cu caracter strict familiar, cum sunt nunţile, botezurile şi « cumpăniile », sunt prilejuri de bucurie comună pentru amândouă neamurile.
Românii şi Ucrainienii din acest ţinut trăiesc într'o armonie perfectă, între Ruşii « căţălapi » şi Români se ivesc însă deseori neînţelegeri şi chiar bătăi.
în satele în care predomină elementul slav (Chiţcani şi Leuntea), Românii prezintă urme adânci de înstreinare. Celelalte sate arată însă numeroase cazuri de asimilare etnică în favoarea românismului. în Copanca se cunosc zeci de familii ai căror ascendenţi au fost Ruşi (în întregime sau în parte) şi astăzi, deşi poartă numele de familie slav ca: Voitenco, Bondarenco, Ivancenco,Ilcenco, Zalatoi, etc., vorbesc totuşi numai româneşte. Aceste familii s'au integrat în bună parte structurii etnice româneşti.
Procesul de asimilare e început de mult în acest ţinut şi a fost observat şi de etnografii ruşi. Alexandru Cociubinschi a întîlnit în excursiile sale etnografice în satele româneşti de pe Valea Nistrului-de-Jos numeroase familii unde « tatăl e maloros curat şi vorbeşte numai ruseşte, însă fiica, măritată într'un sat vecin de lângă Nistru, cu toate că ştie ruseşte, în trebuinţează în vorbire numai limba română, deşi trăsăturile feţei sale se deosebesc pronunţat de acelea ale Românilor de sânge curat ». Mutts :thumb001:
în concluzie, crede că biruinţa elementului românesc asupra celui slav ne vorbeşte despre « o vechime adâncă (glubokoj starine) a elementului românesc în Valea Nistrului-de-Jos » ).
Source
Notice for example the village of Volintiri, which today is close to 100% Moldovan/Romanian. Surnames don't lie about the non-Moldovan origins of many people living there, and that is supported nicely by the ethnic map from 1907, where it is shown that roughly half of the inhabitants were Ukrainians.
1907
https://i.ibb.co/YB3W5vX/image.png
2014
https://i.ibb.co/grzDqt0/image.png
Surnames (non-Moldovan in red)
Nr. Ord. Nume de familie Numarul total de familii
1 Toma 30
2 Godina 25
3 Rusu 22
4 Muntean 21
5 Boldisor 21
6 Cotelnic 17
7 Efremov 17
8 Bragarenco 15
9 Dragomir 14
10 Romanov 13
11 Filimonov 12
12 Moiseev 12
13 Butescu 11
14 Corgoja 11
15 Gramatic 11
16 Ceapchi 10
17 Gincul 10
18 Tiosa 10
19 Albu 9
20 Costin 9
21 Bulgac 9
22 Negru 9
23 Besleaga 9
24 Sterbina 9
25 Valah 9
26 Gavgas 8
27 Tanasiev 8
28 Besciotnii 8
29 Dodonov 8
30 Untilov 8
31 Marlean 8
32 Stis 8
33 Otean 8
34 Bondarenco 8
35 Topor 8
36 Bujor 7
37 Ceban 7
38 Danuta 7
39 Duracov 7
40 Cebotarenco 7
41 Antohiev 7
42 Rudacevschi 7
43 Dragoman 7
44 Filipovici 7
45 Mihailuta 7
46 Cumatrenco 7
47 Sarjan 6
48 Hlevnoi 6
49 Snigorenco 6
50 Procopovici 5