Romānia
0
https://tiparituriromanesti.wordpres...nul-1847-iasi/Originally Posted by ixulescu
Desigur, pentru romāni totul e fantezie, ceia ce s-a īntīmplat la Iași pe 3 aprilie, 1866 tot e fantezie, de evrei inventată.Adevăru doare băietu.
Realitatea că moldovenii de la noi au fost considerați oameni de categoria a treia, nu tare departe de animale. Sau tu crezi că vorbele din bătrīni, mai ales ai străbunicilor mei, cum snopeau īn bătaie romānii pe moldoveni īs basne sovietice?
Mai ține.
MEMORANDUMUL PARLAMENTARILOR BASARABENI CĂTRE REGELE ROMĀNIEI FERDINAND I (IULIE 1924)
SIRE,
Subsemnații senatori și deputați īn număr de 29 din cei aleși ai Basarabiei īn parlament, formīnd astfel majoritatea acestei provincii īn parlament, singurii īn drept de a vorbi din numele ei, ne simțim datori ca mandatari ai poporului nostru și ca cetățeni credincioși Țării și Coroanei să aducem la cunoștința Majestății Voastre situația disperată a provinciei pe care o reprezentăm.
După ce am așteptat īn zadar să atragem atențiunea Guvernului Majestății Voastre atīt prin declarațiile īn parlament, cīt și prin manifestațiile publice, la care, cu toate strășniciile stării de asediu, s-au asociat miile de cetățeni ai Basarabiei, sīntem siliți să căutam pe această cale sprijinul Coroanei, ca simbol al unității naționale, pentru ca prin tăcerea noastră īn īmprejurările de față ar cădea și asupra noastră răspunderea istorică pentru catastrofa natională, pe care o socotim inevitabilă dacă starea de lucruri din Basarabia nu va fi de urgență schimbată.
Declarația de Unire din 27 martie 1918… a prevăzut „bazele”, pe care Unirea trebuie așezată. Principalele din aceste baze sīnt:
1. Decentralizarea și autonomia administrativă.
2. Păstrarea legilor și a organizației administrative īn vigoare pīnă la modificarea lor de către parlamentul romān.
3. Respectarea drepturilor minorităților.
4. Garanția constituțională a drepturilor si a libertăților cetățenești.
5. Amnistia politică.
6. Convocarea neīntīrziată a constituantei īn care vor intra reprezentanții Basarabiei proporțional cu populația, aleși prin vot universal, egal, direct și secret.
SIRE,
Declarația de Unire din 27 martie 1918 este titlul de drept, pe care se īntemeiază unirea Basarabiei cu Romānia.
Este inutil să discutăm aici dacă bazele pe care se īntemeia Sfatul Țării īn această declarație puteau fi legalmente schimbate prin votul lui din 27 noiembrie 1918, cīt și să cercetăm condițiile īn care a avut loc acest vot.
Vom aminti numai īn treacăt, ca după Declarația din 27 martie, Sfatul Țării și-a rezervat expres numai un singur drept – „rezolvarea și realizarea reformei agrare” – si, prin urmare, din acest moment au īncetat toate celelalte atribuțiuni ale lui de adunare legislativă și de organ reprezentativ al Basarabiei…
De altfel, chiar și votul din 27 noiembrie insista īn ce privește „asigurarea tuturor romānilor a regimului curat democratic” și invoca și o „Adunare constituantă pe baza sufragiului universal”.
Socotim de prisos aceste considerațiuni, pentru că de la sine se īnțelege că prin actul de Unire poporul basarabean și-a exercitat „dreptul de liberă autodeterminare”, ceea ce nu ar fi compatibil cu acceptarea unei robii politice.
E natural ca Tratatul cu Marile Puteri din 28 octombrie 1920, prin care se recunoaște unirea, nu numai că se īntemeiază expres pe Declarația de Unire ca pe o dovadă că „populația Basarabiei și-a manifestat dorința de a vedea Basarabia unită cu Romānia”, dar și stipulează (art. 3) că „Romānia se obligă a respecta și a face să fie riguros respectate pe teritoriul Basarabiei stipulațiile Tratatului semnat la Paris la 9 decembrie 1919 de către principalele puteri aliate și asociate” și de Romānia, și anume „a asigura locuitorilor garanții de libertate și dreptate, etc.”… Dar desigur această populație, care și sub regimul țarist a fost considerată ca cea mai blīndă și cea mai supusă din īntregul imperiu, nici nu s-a asșteptat că va fi tratată cu asprime și chiar cu vrăjmășie de organele Statutul romān, īn al cărui sīn a intrat…
Din nenorocire, SIRE, de 6 ani Basarabia este cīrmuită īntr-un fel, īn care nu mai pot fi cīrmuite astăzi nici coloniile negre din Africa.
Sub un regim de excepție, fără nici o garanție pentru drepturi și libertăți cetățenești, administrarea de 6 ani de „comisiuni interimare”, necunoscute de lege, Basarabia asistă astăzi neputincioasă și la desființarea pe cale administrativă a străvechilor ei obștii sătești, pe care le-a respectat și absolutismul țarist și care singure au dat poporului nostru tăria de a rezista jugul secular.
Față de o birocrație atotputernică, iresponsabilă, necontrolată și necontrolabilă īn lipsa de instituții de autonomie locală și de libertăți cetățenești, o populatie lipsită de orice drept și de orice mijloc de apărare legal, e fatal lăsată pradă celei mai grozave impilări și opresiuni, care fac cu putință despuieri, bătăi și schingiuiri zilnice, dar ca pīnă și asasinatele oficiale să rămīnă fără sancțiune.
Cazurile individuale de asemenea excese de putere ajunse pīnă la cunoștința publică prin presă sau de la tribuna parlamentară sau alte mii de cazuri care rămīn necunoscute, oricīt de grozave ar fi, au mai puțină īnsemnătate decīt acea atmosferă de ilegalitate, silnicie și sadism administrativ, care apasă asupra īntregii populațiuni, īncīt și cel mai inofensiv cetățean se simte veșnic expus arbitrarului si teroarei, la discreția celui din urmă agent cu care ar veni īn contact.
In aceasta atmosferă de anarhism tiranic e cu neputință funcționarea sănătoasă a aparatului de stat, toata administrația publică se corupe și, cum au dovedit faptele recente, pīnă și justiția cade victimă contagiunii.
Guvernul Majestății Voastre caută să justifice regimul din Basarabia prin necesitatea de a lupta impotriva bolșevismului, banditismului, etc. Dar aceasta constituie o grozavă confuziune īntre cauze și efecte.
Nici un popor nu se poate resemna la un regim sub care nu i se recunoaște nici un drept și nu i se acordă nici un mijloc de apărare legală īmpotriva abuzurilor de putere ale agenților administrativi și īn care chiar eventuala bunăvoință a guvernului e neputincioasă să stăvilească samovolniciile subalternilor, intrucīt lipsește controlul cetățenesc.
Īn aceste condițiuni excese și dezordini nu pot fi evitate. Și astfel se creează un cerc vicios: īnăsprirea regimului excepțional e mereu justificată de chiar turburările pe care el īnsuși le determină sau le provoacă.
Experiența a dovedit că nici o luptă cu excese și dezordine de această natură nu este cu putință fără simpatia și sprijinul din partea populației īnsăși. Dar această simpatie și sprijin nu pot fi cīștigate prin toate strășniciile stării de asediu.
SIRE,
Īn īmprejurările actuale această stare de lucruri constituie o gravă primejdie nu numai pentru Basarabia…
Noi, semnatarii acestui MEMORIU, sīntem aleșii poporului basarabean, care și-a manifestat īncrederea īn noi, īnfruntīnd violențele „de care au fost pătate alegerile pentru actualele Camere. Cei mai mulți dintre noi am reprezentat provincia noastră īn toate parlamentele de la unire īncoace, precum am făcut parte și din Sfatul Țării și am avut rolul hotărītor īn votul Declarației de Unire. Numai simțul de țară și coroana ne poate smulge dureroasa mărturisire pe care o aducem la treptele tronului.
SIRE,
Basarabia nu se simte, nu se poate simți liberă sub regimul sub care trăiește astăzi. De la actualul guvern al Majestății Voastre nu putem nădăjdui nici o īndreptare. Sub acest guvern abuzurile au ajuns la culmi necunoscute. Sub el sīnt desființate obștiile sătești prin ordinele prefectilor.
Cīnd incercăm să ridicăm glasul nostru īn parlament spre a aduce la cunoștința obștească durerile poporului, care ne-a ales, sintem brutalizați și de pe banca ministerială ni se aruncă certificarea de „răi romāni” sau „īnstrăinați”. Sfetnicii Majestății Voastre nu-și dau măcar seama că aducīnd asemenea īnvinuiri majorității reprezentanților Basarabiei (īn parlament) prin aceasta chiar declara instrăinată īnsăși această provincie si justifică toate veleitățile de afară.
Nu ne ramīne decīt apelul la Coroană, in care vedem zălogul unității naționale. Facem acest apel cu conștiința īndurerată că trecem poate prin ultimul moment, cīnd situația poate fi īncă salvată fără grele incercari si tragice zguduiri.
SIRE,
Regimul actual din Basarabia nu mai poate dăinui!
Basarabia nu mai poate, nu mai dorește să-l tolereze!
Noi, reprezentanții Basarabiei, nu mai putem, nu mai voim să ne agravăm răspunderea prin dosirea adevărului asupra situației reale din provincia noastră.
Numai multumita regimului de exceptie, care a prefăcut această țară īntr-un infern, numai mulțumită sistemului de īmpilare și opresiune care calcă peste sentimentele și năzuințele unui popor mīndru și dornic de libertate și dreptate, numai prin violarea „bazelor” de Unire, stabilite īn declarația din 27 martie 1918 și acceptate solemn de guvernul romān „īn numele poporului romānesc și al regelui Romāniei” și prin nesocotirea tuturor garanțiilor dictate de tratate s-a putut naște această „chestie a Basarabiei”, care poate fi fatală…
Dar nu mai avem multă vreme de pierdut!
Ajunge experiența de 6 ani!
Poporul din Basarabia cade īn deznădejde!
Țara si Coroana nu pot jertfi Basarabia pentru comoditatea unor guverne inerte și arhaice, fără a compromite destinul național.
Numai această credință și nădejdea că īn ceasul al unsprezecelea glasul nostru va fi auzit, ne determină a ndrăzni să turburăm liniștea Majestății Voastre, fiindcă altfel nu ne-ar mai ramīne decīt să depunem mandatele, declinīndu-ne orice răspundere și lăsīnd Țara īnsăși și istoria să judece pe călăii Basarabiei…
1. PAN HALIPPA, deputat de Soroca;
2. (A.) MITA, deputat de Bălți;
3. V. CAZACLIU, deputat de Chișinău, fost deputat al Sfatului Țării; I.
4. BUZDUGAN, deputat de Bălți, fost secretar al Sfatului Țării; GR.
5. CAZACLIU, deputat de Soroca, fost deputat al Sfatului Țării;
6. D. MOLDOVANU, deputat de Bălți;
7. Stefan BOTNARIUC, senator de Bălți, fost deputat al Sfatului Țării;
8. Nicolae POSTOLACHE, senator de Bălți;
9. P. SFECLA, deputat de Soroca;
10. I. BELOUSENCO, senator de Cahul;
11. C. STERE, deputat de Soroca, fost președinte al Sfatului Țării;
12. N. NERUTAN, deputat de Tighina;
13. Costache LEANCA, deputat de Bălți;
14. T. COVALSCHI, senator de Cetatea A
15. Mih. CALISTRU, deputat de Hotin;
16. Vasile VOLOC, deputat de Cahul;
17. N. COSTACHESCU, senator de Chisinau;
18. protoiereu Teodor DUMBRAVA, deputat de Ismail;
19. N. CIORNEI, deputat de Cahul, fost deputat al Sfatului Țării;
20. Nicolae RUSU, senator de Cahul;
21. Gh. LUPASCU, deputat de Sorbea;
22. N. TRANDAFIRESCU, senator de Cetatea Alba;
23. X. ANTIPA, deputat de Ismail;
24. Eftimie CEAGLAC, senator de Soroca;
25. IACOBESCU, deputat de Cetatea Albă;
26. Vasile SORBALA, senator de Soroca;
27. Z. CHIORBAS, deputat de Cahul;
28. dr. N. LUPU”
Singura semnătură lipsă e a lui Ion Inculeț, cel despre care Argentoianu spune īn Memoriile sale că a fost șpăguit cu 2 milioane de lei ca să accepte unirea (un salariu bun īnsemna mai putin de 400 de lei):
“Ion Inculeţ, viitorul ministru romān aproape permanent şi omul de īncredere al regelui Carol al II-lea sub guvernul Tătărăscu, a primit pentru votul său lei două milioane, care i-au fost vărsaţi la Hotel de Londres de către Andrei Corteanu şi dr. Pilescu, parlamentari īnsărcinaţi de Marghiloman să aducă la īndeplinire ruşinosul tārg.“
(“Pentru cei de māine. Amintiri din vremea celor de ieri“ (Humanitas, 1993)
Reply With Quote
Bookmarks