Results 1 to 7 of 7

Thread: Originea familiilor (numelor) din Republica Moldova si Romania

  1. #1
    Banned
    Join Date
    Jun 2017
    Last Online
    03-23-2023 @ 10:39 AM
    Ethnicity
    Healthy human being
    Country
    Moldova
    Gender
    Posts
    5,581
    Thumbs Up
    Received: 5,505
    Given: 1,507

    1 Not allowed!

    Default Originea familiilor (numelor) din Republica Moldova si Romania

    N-ar incurca asa un fir.

  2. #2
    Banned
    Join Date
    Jun 2017
    Last Online
    03-23-2023 @ 10:39 AM
    Ethnicity
    Healthy human being
    Country
    Moldova
    Gender
    Posts
    5,581
    Thumbs Up
    Received: 5,505
    Given: 1,507

    1 Not allowed!

    Default

    "NUMELE PROPRIU ESTE PURTĂTOR AL ISTORIEI"
    1Elena Plăcintă, bibliograf, 2Vasile Plăcintă, ing.1Universitatea Tehnică a Moldovei, 2IM „TOPAZ”, Chişinău

    Sursa

    "Dacă îți exprimi corect numele de familie – tu destăinui cetățenia."

    TAINA ETNOGENEZEI LA UTM

    Multe nume de familie, purtate de profesoriiUTM, sunt așa-zisele cognomina, adică porecle,supranume ale strămoşilor, transformate înantroponime ce vorbesc despre îndeletniciri,meşteşuguri populare sau despre firea omenească,despre origini (ca ex.: Dulgheru, Popa, Blajinu,Crudu, Grecu).Aceste nume se întâlnesc pe ambele maluriale Prutului și dacă își păstrează unitatea semantică,călătoresc, ducând aceleaşi mesaje în lumeaîntreagă.Denominaţia aparține unor clase de sens cedau persoanei
    caracteristici fizice: BARBĂROȘ,BĂLAN, BUCUR, CHIOR, CREȚU, FRUMOSU,GÂRBU, GROSU, GUȘAN, GURĂU, HOLBAN,LUNGU, MÂNDRA, MOȘNEGUȚĂ, MUTU,MUSTEAȚĂ, NEGRESCU, PLEȘCAN, SURDU,ȘCHIOPU, ȘTIRBU, URECHE;
    trăsături morale:BLÂNDU, BLAJINU, CRUDU;
    sau reprezintă ostare socială: BOGATU, BULIBAȘ, BURLACU, CHIABURU, ROBU;
    nume etnice: ARAPU,BULGARU, RUSU;
    meserii: CHETRARU,COJOCARU, CROITORU, DASCĂL, MORARUOLARU, POȘTARU, PRISĂCARU;
    instrumente:COBZAC etc.

    La UTM, ca în toată Moldova, foarte frecventdenominaţia caracterizează modul/mediul de viațăal omului: BORDEIANU, GÂRLĂ, ȘURA;
    numede obiecte casnice și unelte: BUMBU, CIOCANU,DALTĂ, GRATI, OGLINDĂ, PAPUC, ROTARU;
    arme: BUZDUGAN, PALOȘ, PISTOL, TOPOREȚ;
    animale/păsări: BIVOL, BOBOC, BOUNEGRU,CAPRĂ, CHIRIAC, COȚOFANĂ, CUCU,GĂINĂ, GÂSCĂ, GUZGAN, LEU, LUPU,LUPUȘOR, PURICE, URSU VRABIE, VULPE;
    plante și flori: BOSTAN, BUSUIOC, BUTUCEL,CARTOFIANU, CĂPĂȚINĂ, CEPOI, CIAPĂ,CIUPERCĂ, FRUNZE, GHIMPU, NEGARĂ,PAIU, PĂDURARU, PERJU, TUTUNARU,USTUROI;
    alimente: BRAGA, BRÂNZĂ,CIORBĂ, GĂLUȘCĂ, MĂLAI, MĂMĂLIGĂ,OLOI, PLĂMĂDEALĂ, TĂRÂȚĂ, TOCAN[Ă],TURTĂ, VARZARI;
    metale/pietre scumpe:ARAMĂ; fenomene ale naturii: FURTUNĂ, JERU,GHEȚU, MOVILĂ, NEGURĂ, PULBERE,POIANĂ, SACA, TÂRZIU, VREME, VÂLCU etc.
    Tot din această perioadă se trag și cele cepoartă o mărturisire creștinească: ADAM,APOSTOL, CRĂCIUN, BOTEZ, FLOREA,FOCA, IORDAN, ISAC, ISPAS, LUCA,MACOVEI, PASCARI, PASCARU, POPA,POPESCU, RAIU etc.

    Interesant este și factorul cum a apărut lapoporul nostru numele de familie cu sufixul ianusau escu. Astfel, într-un document din 1680 sespune, că deoarece în masele largi mai figurauoameni fără nume de familie, domnitorul ȘerbanContacuzino a obligat pe fiecare cetățean să-șiîntregească numele său - «Nomele să se ia: cel ceare moșie sau sub a lui putere cu temei moștenit vrun sat, să-și pue nomele satului adăundu-iscurtimea… - ianu sau escu. […] Cel ce nu are niciuna di aceste bogății (moșie sau sat), apoi să-șiformeze viitoare numire luând pronumele lui tatăsău, adăugând-i scurtimea- ianu sau escu…».

    La UTM se recunosc multe nume de familieformate din nominație cu ajutorul sufixelor. Eledesemnează pe cei veniți (bejenari) dintr-o localitateori dintr-o regiune oarecare: CHIȘINIOVSCHI,BOTOȘANU, COJUȘNEAN[U], HOTINEANU,LOZOVANU, LĂPUȘNEANU, SOROCIANU, ZAPOROJANU.

    O categorie aparte constituienumele de familie, provenite de la nume depopoare: BULGARU, CAZACU, LEAHU, RUSU,RUSSU, RUSNAC, SÂRBU, TURCULEȚ,TĂTARU, UNGUREANU.
    Multe nume indicălocul unei proprietăți agricole (lângă baltă, râu,munte: BALTĂ, CODREANU, DELEANU,GÂRLEA, MOCANU, MOVILĂ, NISTREANU,PEREU, POGORA, POIAN, VĂLEANU.
    Ocategorie aparte constituie nume de familii ce aurămas să poarte nume calendaristice bisericești:ALEXA, ALEXEI, AMARIEI, AMARII,AMBROS, CARP, CHIRICĂ, CHIRIȚA, COZMA,DI[U]MITRIU, GRIGOR, GRIGORE, MATEI,TOMA etc.

    În continuare, voi tâlcui un Mic dicționar deprovenire a numelor de familie, posedate deprofesorii UTM. Numele tratate aduc o mărturiecare afirmă «Ospitalitatea limbii». Acest termenmetaforic denumește capacitatea limbii de aîmprumuta elemente de inventar lexical de diferiteorigini. «Limba română […] este plasată alături deengleză, malteză și albaneză printre limbile celemai «ospitaliere» din Europa» (ELR)

  3. #3
    Banned
    Join Date
    Jun 2017
    Last Online
    03-23-2023 @ 10:39 AM
    Ethnicity
    Healthy human being
    Country
    Moldova
    Gender
    Posts
    5,581
    Thumbs Up
    Received: 5,505
    Given: 1,507

    1 Not allowed!

    Default

    ^^^^

    Provenire creștinească:
    ANGHELICI: angelici // Din lat. anghelicus«îngeresc».
    HAGIOGLO; HAGIU: hagi // Din tc. Hacilik«cel care a făcut o călătorie la locurile sfinte spre ase închina (Ierusalimul pentru creștini și Meccapentru musulmani)»; Mai nou a rămas elementul decompunere hagiograf - «sfânt»+«scrie»; «persoanăcare studiază și scrie despre viețile sfinților».

    Provenire din tradiție, mitologie populară:
    LER: ler – interj. // Din gr. leros, leru«cuvânt, care servește ca refren în colinde».
    MOCAN: macan // «dans popular cu caracterdramatic, inspirat din viața pastorală răspândit întrecut în anumite zone din Moldova și din Dobrogia; melodie după care se execută acest dans».
    NOVAC: novac // «nume dat în mitologiapopulară unui om puternic, voinic».

    Provenire din îndetniciri:
    BANARU: banari // «funcționar la monetăria statului, cel care făcea bani». Etim. nec.
    BECHET: bechet // «subunitate (militară)însărcinată cu supravegherea frontierei»; cf. n. top.Bechet.
    BEȘLIU: beșliu // Din tc. beșli // (în evulmediu) «cavalerist turc ori tătar, care face serviciude curier domnesc sau de jandarm»; cf. n. top.Beșlii .
    CHIHAI: chihai // Din tr. chihaiá, variantă alui chehaiá 1) «intendentul vizirului sau al unuipașă, reprezentant al domnitorilor români pe lângăPoarta Otomană», 2) «funcționar vamal», 3) «șefulpădurarilor».
    CIOCOI: ciocoi // Etim. nec. 1) «slugă carestrângea birurile, impozitele etc.», 2) «servitordomnesc», 3) «boier ridicat de jos», 4) «omslugarnic, îmbogățit pe sama altora», 5) «asupritor,tiran»; cf. n. top. Ciocoiul, Ciocăești.
    CIUMAC: ciumac // Din ucr. čumak «cărăușori căruțaș care se ocupă cu transportul mărfurilorși al persoanelor».
    COLPAGIU: variantă a lui colpacciu // 1)«fabricant de calpace, șepcar ori ceaprazar», 2)«fabricant de chipie și alte obiecte de uniformămilitară».
    COVAL, COVALCIUC: coval // Din ucr.koval «fierar» cu suf. ucr. čuk.
    CRAMARENCO: cramar // Din ucr. kramar«negustor» cu suf. ucr. enko.
    CUCER, CUCERESCU: cucer // Din ucr.(sau și rus.) kučer «vizitiu, birjar».
    DELIU: deliu // nume vechi românesc deliu«soldat în corpul de călăreți înființat de MihaiViteazul odată cu corpul beșiilor»; mai nou a rămascu semnificația de om voinic, viteaz, îndrăzneț.
    DOHOTARU: dohotar // Din ucr. dohot «fabricant sau vânzător de dohot».FUNIERU: funier // Din lat. funis «cel careface funii».
    JITARU: jitar // Din bg. žitar «persoană careeste angajată să păzească semănătura».
    JUGANAR(u): jugănar // Din lat. gugum «celcare jugănește (castrează)».
    LIPCANU: lipcan // Din tc. lipkan «soldat deorigine tătară», 2) «curier oficial (turc sau tătar)sau în interiorul țării».
    MAGERU: magher // «bucătar»; ar putea fiși: majer 1) «cel care transporta pește», 2) «celcare cântărește care cu sare ».
    MÂRZAC: mârzac // Din tăt. mirzak «nobiltânăr care conduce o ceată ostășească».
    RUDIC/RUDOI: rudar // Din țig. rudar 1)«lucrător care se ocupă cu extragerea aurului dinnisipul râurilor», 2) «meșter care lucrează din lemnalbii, linguri etc.»; Cf. n. top. Rudari, Rudi.

    Provenire de la produse și mărfuri:
    BABOI: baboi // Din bg. baboj «nume datpeștilor mici de apă dulce».
    BALMUȘ: balmoș // «mâncare preparată dincaș dulce fiert în lapte de oaie, la care se adaugăpuțin mălai».
    BALTAG: baltag // Din tr. balta «topor miccu două tăişuri, cu coadă lungă, folosit în trecut șica armă».
    BURCĂ: burcă // «turtă din mălai care seopărește și se coace pe vatră, în spuză (cenușăfierbinte)».
    CAPTARI: captă // 1) «capac (din coajă detei) cu care se acoperă știubeiul de albine, ca să fieapărat de ploaie și soare», 2) «Coajă de bradîntrebuințată de ciobani pentru ca picăturile delapte care sar să se scurgă înapoi în găleată».
    CONDUR: condur // Din tr. kundura 1)«pantof femeiesc (de sărbătoare) cu toc înalt», 2)«zestrea miresei»; De aici vine și denumirea florilor(bot.) conduraș/condurul doamnei; cf. n. top. grKonduri(s).
    CONTAȘEL: contaș, variantă a lui contăș //Din pol. kontusz; bg. kontoš «haină bărbătească demodă apuseană (de obicei, scurtă până la brâu),purtată mai ales în Moldova și Bucovina; (azi)«haină bărbătească îmblănită».
    MURSA: mursă // Din lat. mulsa 1) «apăîndulcită cu miere», 2) «suc de fructe», 3) «must»,4) «seva arborilor».
    MURZAC: murză // «zeamă sărată».PITEI: pită // Din neogr. Pita «pâine» cu suf.ei.
    POTÂNG: potâng // Din sl. potengu «cureagroasă și rezistentă, care leagă plugul de cotigă».
    OLEINIC: oleinic // Din ucr. olejnik «turtăunsă cu ulei»

    Provenire de la instrumente:
    BELCIUG: belciug // Din sl. bélďčigŭ «verigăde metal, fixată solid de ceva, prin care se trece unlacăt, un laț» cf. n. top. Belciug.
    BULAT: bulat // Din tc. bulat «cuțit dedogar»;(numele Bulat, existent în tătară șibașchiră).
    DALTĂ: daltă // Din sl. dlato «unealtă deoțel în formă de pană tăioasă (cu sau fără mâner),folosită de fierari, dulgheri, sculptori etc. la tăiat,scobit sau la crestat».
    DRUC: druc, variantă pentru drug // Din scr.(sârbo-croată) drug 1) «băț gros», 2) «bară de fiersau de lemn gros întrebuinţată în construcții», 3)«Fiecare dintre cele două lemne groase, sprijinitepe câte două picioare, care alcătuiesc patul oricorpul războiului de țesut», 4) «punct de broderie asemănător cu festonul, prin care se obține pecusătură linii (dese şi pline)».
    JARDAN: jardan // Din bg. 1) žardanov, culăsarea la o parte a suf. – ov, 2) și numele jarda,variantă a lui jărdie «vargă lungă, nuia».
    OJOG: ojog // Din madh. azsag 1) «cociorvă,vătrar», 2) «băț lung, cu o cârpă sau un mănunchide zdrențe la un capăt, cu care se curăță cuptorulde spuză și hogeagul de cenușă».
    RUDIC/RUDOI: rud // Din magh. rud 1)«prăjină, par», 2) «oiște».

    "Dacă am convins prin farmecul de mesaj a numelor noastre, îndemn: Odată ce porți un nume de familie ești deja purtător al istoriei neamului tău, deci ești și dator să-l scrii corect, să duci odată cu el, crucea, cultura, obiceiurile, știința și dăinuirea poporului tău!!!"

  4. #4
    Banned
    Join Date
    Jun 2017
    Last Online
    03-23-2023 @ 10:39 AM
    Ethnicity
    Healthy human being
    Country
    Moldova
    Gender
    Posts
    5,581
    Thumbs Up
    Received: 5,505
    Given: 1,507

    1 Not allowed!

    Default



    AREALUL ONOMASTIC SÂNGEREI. NUMELE DE FAMILIE: ORIGINEA, STRUCTURA DERIVAŢIONALĂ, SEMNIFICAŢIA (I)
    ANATOL EREMIA, Institutul de Filologie, (Chişinău), 2012
    Jurnalul Philologia, LIII, Mai-August

    Sursa

    Ca surse de informare şi documentare ne-au servit materialele anchetelor onomastice de teren, efectuate pe parcursul mai multor ani, colecţiile de documente istorice, recensămintele vechi şi noi, materialele de arhivă, dicţionarele onomastice, studiile ştiinţifice în domeniu, acestea fiind indicate
    în „Bibliografia” din final.

    Repercusiuni negative au avut asupra antroponimiei noastre schimbările produse forţat, în mod tendenţios, prin dispoziţii şi directive ale autorităţilor regimului ţarist. Procedeele de destrămare a sistemului antroponimic autohton practicate în trecut sunt bine cunoscute:
    (1) traducerea numelor de familie: Bălanu – Belâi, Negru – Ciornâi, Moraru – Melnic, Rotaru – Kolesnik;
    (2) substituirea sau modificarea numelor româneşti prin ataşarea unor formanţi ruseşti: Apostol – Apostolov, Carp – Karpov, Dumitriu – Dimitriev, Eftode – Evtodiev, Lazăr – Lazarev, Zamfiriu – Zamfirov;
    (3) denaturarea structurii fonetice a numelor: Hanganu – Gangan, Harabagiu – Garabadji, Pescaru – Paskari, Pârcălabu – Parkalaba, Scoarţă – Skorţa

    Documentele anterioare secolului al XIX-lea, inclusiv materialele recensămintelor din 1772-1773 şi 1774, nu includ niciun nume de familie Colesnic sau Melnic în localităţile de astăzi, cu cea mai mare frecvenţă a numelor respective.
    Nici pomină în documentele vechi de Belâi şi Ciornâi pentru satele în care apar aceste nume astăzi.
    Traducerile şi denaturările de tot soiul intervin mai cu seamă în sec. al XIX-lea. Acestea devin procedee active şi de aplicare intensă în primele decenii ale sec. al XX-lea, precum şi în perioada postbelică. Din cauza imperfecţiunii legislaţiei civile, nici până astăzi cetăţenii pătimiţi în acest plan nu-şi pot recăpăta sau corecta propriile nume. Or, tot ce e forţat e şi artificial, banal, străin, după cum tot ce e neglijat cu intenţie e şi reprobabil.

    Ion Basescul comentariu: Le voi posta pe toate, daca nu ma voi satura pana atunci. Desi mie imi place sa citesc despre origini, asa ca asta-i putin probabil.

    "A"


    • Ababei, var. pop. Ababii (înregistrat în comunele Copăceni, Pepeni ş.a.), matronimic cu formă de genitiv, arătând apartenenţa familială a persoanei (a babei). Să se compare şi alte formaţii onimice genitivale: Acatrinei, Adăniloaiei, Agafiţei, Aioanei, Asaftei, Asandei, Avădanei, Avoivodesei. Aceste nume ţin de formula populară de identificare a persoanelor.
    • Adam (Sângerei), numele de familie şi prenumele Adam au etimologie discutată: (1) ebr. adhaman „sol, pământ”, (2) ebr. adham „om”, „bărbat”, (3) arab. „a se uni”, „sociabil”. În cazul primei explicaţii se sugerează idea provenienţei divine a omului – „cel făcut din lut”, „născut din pământ”. La noi a pătruns prin filieră slavă. E răspândit şi la catolici. Pe terenul limbii noastre, prin derivare, au fost create numele de familie: Adamescu, Adămoaie, Adămuţ. Cf. şi expresiile: de la Adam încoace, de când Adam şi Eva, neam cu Adam.
    • Agache, var. pop. Agachi (Biruinţa, Sângerei ), din pren. Agapie, explicat prin gr. agápe „dragoste”, „dragoste creştină”, „bucurie spirituală”, „milă”. Aceeaşi etimologie o are şi apel. rom. agapă „masă duhovnicească”, „petrecere prietenească”. În antroponimia românească a pătruns prin calendarul creştin greco-slav. E menţionat documentar în sec. al XV-lea. Agapie, ctitorul Mănăstirii Agapia, este atestat în anul 1484. În documentele de după 1500 apar şi formele fem. Agapia, Gapia, Agafia, Gafia.
    • Alexa (Bocancea-Schit ), numele de familie provine de la prenumele Alexe, acesta fiind de origine greacă: vb. alexeim „a apăra”. Prenumele Alexe a pătruns în onomastica românească prin filieră slavă. Circulă şi cu formele Alexie, Alexei, Alex.
    • Ambroz, var. Ambros (Alexăndreni), reproduce sub forme modificate pren. Ambrozie, dedus din gr. Ambrósios „nemuritor”. Aceeaşi etimologie o are şi termenul ambrozie „elixir al tinereţii”, „licoare care asigură nemurirea zeilor”, „mir purificator”, în basmele româneşti „apă vie”. În documentele vechi apare cu formele Ambrose, Ambrosie, Ambroze, Ambrozie.
    • Andone, var. pop. Andoni (Ciuciuieni, Copăceni), identic cu pren. Andone (Andonie), acesta fiind pus în legătură cu pren. Anton, preluat din latină, aici Antonius neavând o explicaţie etimologică clară. Cu forma Antonias a pătruns la greci, de unde prin biserica creştină şi pe cale livrească a fost răspândit în ţările europene. Pe teren românesc Anton a dezvoltat o bogată serie de nume de familie: Antonaş, Antoniţă, Antonică, Antocel, Antoniu, Andon, Donea, Donciu, Donică, Donici, Doniţă, Doncea, Donciu.
    • Andrieş (Iezărenii Noi, Prepeliţa), identic cu pren. Andrieş, diminutiv al lui Andrei, explicat prin gr. Andréas, hipocaristic al unui nume compus cu gr. anér, andrós „bărbat”, subst. andreia însemnând „bărbăţie, curaj”. În antroponimia românească Andrei a pătruns prin calendarul creştin greco-slav. Apostolul Andrei e considerat cel dintâi propovăduitor al creştinismului la români. Pe terenul limbii rămâne prenumele a servit ca bază de formare a numelor de familie: Andrieş, Andriuţă, Andriţoiu, Andruţă, Andreescu.
    • Andriuţă (Pepeni, Sângerei), reproduce pren. Andriuţă, derivat diminutival al lui Andrei, acesta fiind de origine greacă: Andreas < anér, andrós „bărbat”; andrea „bărbăţie, curaj”. Prenumele etimon a fost preluat din calendarul creştin greco-slav. Antroponimia noastră istorică a moştenit din latina dunăreană acelaşi nume, însă cu formele Îndrea şi Undrea, acestea păstrate până astăzi doar ca numele lunii decembrie, pe lângă denumirea aceleiaşi luni luna lui Andrei şi denumirea sărbătorii populare Andreiu, legată de obiceiul ursitului.
    • Andronic (Chişcăreni, Copăceni), provine din pren. Andronic, preluat din vechiul antroponimicon grecesc şi răspândit prin biserică. La origine Andrónikos este considerat o formaţie compusă din anér, andrós „bărbat” şi nike „victorie”. Apare menţionat în sursele documentare româneşti începând din sec. al XVI-lea. Ca nume de familie dispune astăzi de formele: Andronic, Andronache, Andron, Dron, Dronea, Dronic.


    • Anghel (Sângerei), nume de familie format de la pren. Anghel, răspândit în Europa prin textele religioase greceşti, latine şi slave, atestat în documentele româneşti din sec. al XVI-lea. Cf. gr. ángelos (pronunţat cu ghe) „trimis, sol”, „sol al divinităţii”, lat. angelus „trimis”, „mesager al lui Dumnezeu”. În biserica creştină Sf. Arhangheli Mihal şi Gavriil se celebrează la 8 noiembrie.
    • Aniţoaie (Copăceni), nume matronimic, cu formă redusă, la origine fiind o formaţie în cazul genitiv, arătând apartenenţa familială a persoanei (a Aniţoaiei). După acest tip formativ sunt create numele de familie: Ababei, Aioanei, Asaftei, Asandei, Avădanei.
    • Apostol (Cozeştii, Pepeni, Sângerei), reproduce prenumele Apostol, devenit nume creştin şi răspândit prin cărţile religioase, aceasta în memoria celor 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, întemeietorii şi propovăduitorii credinţei creştine. Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt comemoraţi de biserică răsăriteană în ziua de 29 iunie. În spaţiul pruto-nistrean circulă nume de familie de formaţie diferită: Apostol, Apostolescu, Apostolache, Apostolide, Apostu, Postu.


    • Arapan (Bălăşeşti), derivat cu suf. -an al num. pers. Arapu, acesta având etimologie multiplă (vezi infra Arapu). Antroponimia noastră cunoaşte şi alte nume de familie formate de la acelaşi etimon onimic: Arapanu, Arăpeanu, Arăpescu, Arăpilă, Arăchilă.
    • Arapu Sângerei, Sângereii Noi), nume de familie cu etimologie multiplă: (1) antrop. Arabu < etnon. arab „persoană de etnie arabă”, (2) apel. arap (harap) „om cu pielea şi părul negru”, (3) apel. arap „servitor”, „slugă”. Documentele vechi atestă mai multe persoane cu acest nume: Alexa Arapul, postelnic (1617), Gheorghe Arapul, martor la o vânzare de moşii (1625), Isac Arapu, staroste de neguţători (1610), Ivan Arapu, slugă a lui Alexa postelnicul (1617).
    • Arsene, var. pop. Arseni (Ţipleşti), identic cu pren. Arsene, de origine greacă: Arsenios < arsenikós „bărbătesc, viril” < arsénikos <arreno „bărbat”. Răspândit la popoarele din Europa prin calendarul creştin. Este cunoscut la noi din sec. al XV-lea. A dat naştere la multe nume de familie: Arsene, Arsenie, Arsenel, Arsenică, Arsinoiu, Arsinescu. Atestat frecvent în documentele vechi: Arsenie, egumen (1539), Arsenie, martor (1598), Arsenie, călugăr (1614), Arsenie, neguţător (1621), Arsenie Ursonici (1623).
    • Arvinte (Bocancea-Schit, Chişcăreni, Flămânzeni), forma populară a pren. Laurenţiu, pus în legătură cu lat. Laurentius, la origine un adjectiv al top. Laurentum (oraş neidentificat în Peninsula Italică), de la care ar proveni lat. laurentum „tufe de laur” şi lat. laurus „laur, dafin”, etimonul termenului rom. laur, cu acelaşi înţeles. Devine nume calendaristic şi este răspândit datorită comemorării unor martiri de religie creştină. Din aceeaşi familie fac parte numele de familie: Lavrente, Lavrinte, Laur, Laurian.
    • Avădanei, var. pop. Avădănii (Chişcăreni, Sângerei), nume matronimic, redând la origine apartenenţa familială a persoanei (a vădanei). Este o formaţie onimică ce ţine de formula populară de identificare a persoanelor. Vezi şi Ababei.
    • Avram (Sângerei), reproduce pren. Avram, numele biblic Abram fiind explicat în mod diferit: (1) ebr. Abram „tată măreţ, înălţat”, (2) ebr. Abraham „tatăl multor neamuri” ş.a. A fost răspândit la popoarele europene odată cu creştinismul. În antroponimia noastră e cunoscut din sec. al XV-lea cu forma Avram, preluat prin intermediu slav. Pe teren propriu a format numele de familie: Avrămescu, Avrămiţă, Avrămuţă, Avrămoiu. Avram e frecvent atestat în documentele vechi: Avram, diac de vistierie (1490), Avram, Avramie, călugăr (1582), Avram, scutar (1622), Avram, staroste şi pârcălab (1563).

  5. #5
    Veteran Member Aspirin's Avatar
    Join Date
    Aug 2018
    Last Online
    Today @ 09:30 AM
    Ethnicity
    N/A
    Country
    Moldova
    Region
    Moldova
    Gender
    Posts
    7,618
    Thumbs Up
    Received: 8,730
    Given: 3,184

    0 Not allowed!

    Default

    Quote Originally Posted by Ion Basescul View Post
    Documentele anterioare secolului al XIX-lea, inclusiv materialele recensămintelor din 1772-1773 şi 1774, nu includ niciun nume de familie Colesnic sau Melnic în localităţile de astăzi, cu cea mai mare frecvenţă a numelor respective.
    Simple process of russification/slavicisation in the past, hence why these surnames heavilly overlap with their local Moldavian versions. Melnic/Morari overlap almost 80-90%.

    Colesnic/Rotari/Rotaru

    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=15927
    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=55213
    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=55221

    Melnic/Morari/Moraru

    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=41638
    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=43392
    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=43397

  6. #6
    Banned
    Join Date
    Jun 2017
    Last Online
    03-23-2023 @ 10:39 AM
    Ethnicity
    Healthy human being
    Country
    Moldova
    Gender
    Posts
    5,581
    Thumbs Up
    Received: 5,505
    Given: 1,507

    0 Not allowed!

    Default

    Quote Originally Posted by Aspirin View Post
    Simple process of russification/slavicisation in the past, hence why these surnames heavilly overlap with their local Moldavian versions. Melnic/Morari overlap almost 80-90%.

    Colesnic/Rotari/Rotaru

    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=15927
    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=55213
    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=55221

    Melnic/Morari/Moraru

    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=41638
    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=43392
    https://nume.casata.md/index.php?l=r...wnume&id=43397

    Well, yes, that's written 3 lines up from there. But obviously some are unrelated to these changes and are actual Ukrainians or rather descend from Ukrainians if they don't identify as such any longer.
    These are probably those 1) from villages that are either overwhelmingly majority Ukrainian today, 2) Moldovan villages but with overwhelmingly Ukrainian surnames that have a huge variety in surnames; if it's just Moraru, Colesnic, Belous, etc. among a sea of Rotaru, Ciobanu, Lungu, among other clearly Moldovan/Romanian ones then it's more likely that they were simply russified/ukrainianised, 3) ethnic immigrants who came here recently during the Soviet period.

    And while we have proof of that for Morar/u/i to Melnic and Rotar/u/i to Colesnic changes, I am still looking for documents about Lisnic. It is also a popular surname, top 73 or top 55 depending on the source. Also stands as the most popular in Soldanesti and fifth in Donduseni.
    The Moldovan/Romanian varieties Padurar/u/i number in total about 300 families, while Lisnic/Lesnic 1.500. This is different from Moraru and Rotaru compared to their russified equivalents, because in those cases the combination of all Moldovan/Romanian varieties outnumbered the russified ones. Here it is the opposite, which could indicate that 1) either it was russified way more aggressively because it peaks in a more restrained region in the country, so easier to change, 2) it is just Ukrainian and upon assimilation into Moldovan/Romanian identity they began to pick Padurar/u/i surnames or 3) it is unrelated to Padurar/u/i, both mean the same thing, but came from different cultures.

  7. #7
    Banned
    Join Date
    Jun 2017
    Last Online
    03-23-2023 @ 10:39 AM
    Ethnicity
    Healthy human being
    Country
    Moldova
    Gender
    Posts
    5,581
    Thumbs Up
    Received: 5,505
    Given: 1,507

    0 Not allowed!

    Default

    "ONCE AGAIN ABOUT THE NAMES OF BULAESTI AND WOLOKA: SOME REFINEMENTS TO THE ISSUE OF ORIGIN OF BULAESTIAN UKRAINIANS"
    Source

    Bulaesti(i) in 1820 - nearly 100% Ukrainian https://i.ibb.co/K7tcykj/1820-Orhei.jpg
    Bulaesti in 2004 - 91% Ukrainian + 2% Russian https://localitati.casata.md/index.p...litate&id=6417

    Quote Originally Posted by article
    The article considers some new facts and ideas concerning the origin of the toponym Bulaesti in the context of the issue on the origin of the Bulaestian Ukrainians ethnic group. The key fact is the existence of Moldavian dialectal words bulai and bula, which are evidently related with the Slavic булава, and, consequently pre-Slavic *bula “bump, bulge; knob”. These words were found in the Prut river basin, in the area of those Ukrainian dialects that are closely related to Bulaestian dialect in the lexis and phonetics. In the same region, and in several times, we encounter another important toponym of the Bulaesti vicinity, Woloka. It is namely Woloka village (of Vijnitsa district) where the lexeme bula was found. Therefore, not only the lexis and phonetics of Bulaestian dialect points to the area of Pokutian-Bukovinian Ukrainian dialects, but the place names of Bulaesti and Woloka as well. Apparently, all considered in the article facts present important arguments to the idea that the names of Bulaesti and Woloka arose namely among Bulaestian dialect speakers, that brought this toponymic tradition from the area of Prut-Bukovinian Ukrainian dialects to the region of Orhei Kodry.

    The origin of the Bulaestian Ukrainian dialect and, consequently, the origin of the Bulaestian Ukrainians as well, is evidently related to the Carpathian area of Ukrainian dialects.
    So it hypothesised that these Ukrainians from Bulaesti originate from around here, at least the first wave of original settlers.




    Surname Bulai in Moldova: https://nume.casata.md/index.php?l=r...ewnume&id=8528

    Quote Originally Posted by article
    We could suppose that the lexeme bulai existed in the Moldavian dialects on a wider territory than that of the Moldavian villages of Bukovina. For instance, according to the information received from my colleague S. Bodean (he was born in Tsarigrad village, Drokia district of the Republic of Moldova, in 1975), there is a generic nickname Bulai in his native village.
    Nowadays, the meaning of this nickname is obscure for the villagers; this is a nickname of a group of families, who have a surname Albu (Romanian Albu means “white”; perhaps, it could be considered as a hint to the possible Ukrainian origin of this group of people). The Albu are village natives for many generations (as far as the villagers could remember); people from Korbul village of Donduseni district of the Republic of Moldova founded the Tsarigrad village, according to S. Bodean.

    However, this example comes, as we see, from the northern part of the Republic of Moldova, which is territorially, as well as culturally related (even nowadays) with Bukovina; in early times, the same Slavic dialectal groups inhabited both regions
    Surname Albu in Moldova (Romanised Ukrainians according to the article): https://nume.casata.md/index.php?l=r...iewnume&id=666

    Quote Originally Posted by article
    Besides, let me remind that one more Bulaesti (or Bulaesti-Belzeni) village (and the eponym of the village, Jeremiah Bulai) mentioned by medieval Moldavian land certificates, is placed far to the southwest from Bukovina, in the region of Byrlad plateau, Tutova district of Vaslui region, Romania [6, p. 68]. However, we have good reasons to assert that the Slavic (assimilated later by Romanians) population of Tutova region came during the Early Moldavian period (or even earlier) from Bukovina2.
    This reminds me of this Romanian from Vaslui, who must also have a colonist non-Romanian/Moldovan background from around Bulaesti in Vaslui

    N_Atlantic Baltic West_Med West_Asian East_Med Red_Sea South_Asian East_Asian Siberian Amerindian Oceanian NE_African Sub-Saharan
    25.62 37.17 12.89 6.15 13.09 2.67 0 1.15 0 1.00 0 0 0.25

Thread Information

Users Browsing this Thread

There are currently 1 users browsing this thread. (0 members and 1 guests)

Similar Threads

  1. Republica Moldova Videos and Pictures
    By Ion Basescul in forum România
    Replies: 54
    Last Post: 09-26-2021, 12:11 PM
  2. ROMANIA MUST ANNEX MOLDOVA
    By War Chef in forum The Lounge
    Replies: 72
    Last Post: 05-23-2020, 02:33 AM
  3. Replies: 33
    Last Post: 10-17-2019, 09:53 PM
  4. Replies: 142
    Last Post: 12-26-2018, 08:20 PM
  5. Replies: 101
    Last Post: 12-08-2011, 05:50 PM

Bookmarks

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •